Gânduri

În momentul în care am pornit la drum cu această revistă nu ştiam exact care sunt bucuriile sau dificultăţile pe care le vom întâmpina. Încercând să fim cât mai prevăzători ne-am pregătit cât s-a putut mai bine. Ne-am făcut calculele cu ce ar trebui să conţină revista, ce e mai important. Dar vorba românului: “Planul de acasă nu e ca cel din târg”. Încă de la început munca făcută, bine sau mai puţin bine, a atras atenţia cititorilor noştri. La insistenţele lor pe de o parte a trebuit să luăm în calcul o apariţie mai susţinută a revistei, iar pe de alta să fim atenţi la ceea ce publicăm. Astfel dacă la început ne-am propus ca să avem o singură apariţie pe semestru, începând cu acest număr revista va apărea o dată la două luni. Sperăm ca această schimbare să fie inspirată şi luminată de Spiritul Sfânt ca să putem face totul spre mărirea lui Dumnezeu şi a Bisericii sale.

Iată acum pe scurt ce conţine acest număr:

Cu puţin înainte ca să se încheie anul 2006 s-au împlinit 500 de ani de la consacrarea noii Bazilici Vaticane. Acest eveniment a ocazionat o nouă redescoperire a inimii celui mai mare loc de pelerinaj al Occidentului creştin. Prin interviul pe care Cristian Crişan la realizat cu Excelenţa Sa Monseniorul Vittorio Lanzani putem să redescoperim acest loc în care credinţa şi evlavia se întrepătrund cu două mii de ani de istorie, de cultura şi de arta. La început Monseniorul schiţează cadrul istoric în care s-a născut această opera universală care face parte din patrimoniul mondial UNESCO, Bazilica Sfântul Petru. Scurta trecere în revistă a celor 500 de ani de existenţă a noii Bazilici permite Monseniorului Lanzani să rememoreze momentul în care este pusă piatra de temelie a noii Bazilici de către papa Iulius al II-lea în 18 aprilie 1506, să descrie importanţa locului pe care este construită Bazilica Vaticană şi să amintească persoanele care au conlucrat la edificarea măreţului loc de închinăciune şi de pelerinaj: ctitori şi arhitecţi. Excelenţa Sa nu uită să amintească nici evenimentele mai importante prilejuite de cel de al cincilea centenar al Bazilicii: expoziţia “Petros eni” (Petru este aici), concertele şi celebrările sacre, moneda comemorativă şi cele două emisiuni filatelice. În încheierea interviului Monseniorul Vittorio Lanzani creionează în câteva fraze scurte rolul de azi al Bazilicii Sfântul Petru, rol care se manifestă atât pe plan spiritual cât şi pe plan uman. Interviu ne invită să redescoperim Bazilica Sfântul Petru la nivelul tuturor dimensiunilor sale: istoric, cultural, artistic şi spiritual.

Mesajului lui Hristos pare a fi pentru societatea modernă lipsit de actualitate. Parcă acest mesaj nu ne mai dă nici un gust de viaţa. În articolul semnat de Florin Fodoruţ suntem invitaţi să intrăm În dialog cu modernitatea prin intermediul unor poziţii teologice româneşti pentru a putea redescoperi savoare şi urgenţa mesajului mântuitor al lui Hristos atât pentru societatea noastră cât şi pentru noi. Pentru a putea reda această actualitate Florin Fodoruţ se opreşte asupra secularizării româneşti şi asupra religiozităţii contemporane. Analizarea celor două teme o face plecând de la ideile a doi autori români contemporani Ioan I. Ică jr., respectiv Andrè Scrima. Deşi s-ar părea că ideile pe care le susţin cei doi teologi nu ar privi decât o parte, chiar dacă majoritară, a societăţii româneşti, în lectura pe care ne-o propune Florin ele îşi demonstrează actualitatea şi pentru celelalte Biserici sau Comunităţi religioase din ţara noastră. Într-un prim moment sunt creionate, mai mult la un nivel teoretic, schimbările care s-au produs în trecerea de la modernitatea la post-modernitate în societatea şi în religiozitatea românească. Trecerea a marcat şi şcoala de teologie din ţara noastră care a acceptat sau nu noile provocări. Cei doi teologi fac parte din grupul celor care încearcă un dialog pozitiv cu noile situaţii în care se găseşte Biserica şi creştinul de la noi. Din lectura poziţiilor pe care ei le-au adoptat Florin Fodoruţ ne schiţează o posibilă soluţie atât pentru Bisericile şi Comunităţile religioase care se întreabă despre rolul şi activitatea lor în societatea românească de azi, cât şi pentru creştinii care azi îşi pun întrebări asupra modului în care ar trebui să îşi trăiască şi să îşi manifeste credinţa în viaţa de zi cu zi.

Articolul ASTRU în eparhia de Cluj-Gherla este o invitaţie pe care Codruţa Fernea ne-o face ca să redescoperim rolul laicilor în Biserică prin intermediul filialei de Cluj a ASTRU. Pentru început parcurgerea punctuală a etapelor succesive de la înfiinţarea Asociaţiei şi până astăzi ne redau efervescenţa şi dinamismul tinerilor din Biserica greco-catolică. Astfel Codruţa Fernea, prin intermediul diferitelor documente din arhiva filialei de Cluj ne prezentată modul în care a funcţionat înainte de 1948 ASTRU: care au fost activităţile sale, când şi unde acestea s-au desfăşurat, la ce întâlniri internaţionale au participat membrii clujenii. Perioada de după 1989 reprezintă şi pentru ASTRU un moment de restructurare, de schimbare a numelui, de regândire a statutului în conformitate cu lumea în care Biserica îşi desfăşoară activitatea. Diferitele întrebări pe care tinerii şi le-au pus sau diversele situaţii pe care le-au întâlnit în viaţa de zi cu zi i-au condus spre organizarea diferitelor activităţi pe care le desfăşoară astăzi.

Încheiem numărul de faţă al revistei noastre prezentându-vă pe scurt meditaţiile cardinalului Joseph Ratzinger, actualul papă Benedict al XVI-lea: Speranza del grano di senape. Meditazioni per ogni mese dell’anno (Speranţa grăuntelui de muştar. Meditaţii pentru fiecare luna a anului) şi memoriile cardinalului Iuliu Hossu: Credinţa noastră este viaţa noastră. Memoriile cardinalului Dr. Iuliu Hossu.